Reprezinta o investigatie minim invaziva care exploreaza tubul digestiv cu ajutorul unui aparat flexibil, prevazut cu camera video si lumina ce permite vizualizarea mucoasei prin transmiterea imaginii la un monitor, efectuarea de fotografii, prelevarea de biopsii , extragerea corpilor straini si multe alte manevre specifice.
Endoscopia digestiva superioara
Prin endoscopie digestiva superioara (sau esofagogastroscopie) se vizualizeaza in mod direct mucoasa esofagiana, gastrica (se examineaza toate portiunile stomacului folosind o tehnica speciala) si mucoasa bulbului duodenal, precum si a duodenului II. Explorarea efectuata in scop diagnostic dureaza intre 5 si 20 de minute, in functie de complexitatea patologiei intalnite si/sau de necesitatea de a preleva biopsii.
Esofagogastroscopia este o explorare cu un grad inalt de siguranta, iar in cazul indicatiei pertinente, explorarea este necesara pentru un diagnostic si un tratament corect. Principalele situatii in care este indicata explorarea sunt: anemia feripriva (de regula se indica si colonoscopie), hemoragia digestiva superioara (exteriorizata prin hematemeza si/sau melena), sindrom dispeptic aparut peste varsta de 45 de ani, persistenta simptomelor de boala de reflux gastroesofagian dupa tratament, suspiciunea de sindrom Barrett, disfagia, identificarea varicelor esofagiene si gastrice in cazul cirozei hepatice, stomacul operat si monitorizarea vindecarii ulcerului gastric.
In toate aceste situatii, endoscopia este superioara ca posibilitati de diagnostic tranzitului baritat esogastric, avand avantajul lipsei iradierii, posibilitatii de prelevare de biopsii, dar si de proceduri terapeutice (bandare de varice esofagiene, injectare de vase sangerande, rezectie de polipi, dilatatii de stenoze etc).
Esofagogastroscopia este considerata relativ nedureroasa si uneori se asociaza cu un disconfort minor. Pentru majoritatea pacientilor este suficienta anestezia locala a orofaringelui cu spray cu lidocaina. Nu este necesara o pregatire speciala, cu exceptia faptului ca pacientul nu trebuie sa manance cu 12 ore inainte de investigatie.
Pacientul este asezat pe partea stanga si o piesa bucala de plastic este plasata intre dinti, pentru a proteja dantura. Endoscopul este introdus prin piesa bucala pana la baza limbii si sub control video este pozitionat la nivelul orofaringelui (aceasta este faza cea mai inconfortabila pentru pacient). Prin miscari usoare si rapide, endoscopul este introdus in esofag; apoi, endoscopul este introdus lent pentru a explora detaliat fiecare segment digestiv, a permite efectuarea de fotografii si/ sau biopsiile. Atunci cand endoscopul ajunge in stomac, se insufla o cantitate mica de aer, care va fi aspirat apoi, la retragerea aparatului, pentru a minimiza disconfortul.
Este considerata o procedura minim invaziva deoarece nu implica nici o incizie si nu necesita o recuperare semnificativa ulterioara (doar daca se utilizeaza sedare sau anestezie generala); un disconfort minor la nivelul orofaringelui dupa investigatie este adesea intalnit.
Consimtamant informat endoscopie – click pentru a-l descarca
Endoscopia digestiva inferioara
Colonoscopia este metoda care exploreaza endo-luminal, in imagine reala, zona anala, rectul, sigmoidul, descendentul, transversul, colonul ascendent, cecul si valva ileo-cecala. Ca orice explorare endoscopica, colonoscopia are o rata mare de eficienta diagnostica, peste 95 %. Este vorba despre o explorare foarte detaliata a intestinului gros incepand de la nivelul rectului si pana la intestinul subtire cu ajutorul unui aparat sub forma de tub flexibil si subtire (cca 10mm) numit endoscop (colonoscop), dotat cu o camera minuscula de luat vederi si cu o sursa de lumina, care transmite imaginile din interiorul intestinului catre un monitor pe care acestea se vizualizeaza si inregistrarea pe DVD.
Cu ajutorul colonoscopiei se pot identifica leziuni ale colonului (intestinului gros). De obicei aceasta explorare se efectueaza in urmatoarele situatii clinice:
- prezenta sangelui in materiile fecale (hematochezis);
- tulburari de tranzit intestinal persistente (constipatie, diaree si mai ales alternanta intre constipatie si diaree);
- dureri abdominale de cauza neprecizata, mai ales la persoanele peste 45 ani;
- istoric familial de cancere colonice sau de tub digestiv;
- istoric familial de polipi colonici;
- unele analize de laborator modificate, de cauza incerta (sideremie/fier in sange scazuta, teste de inflamatie modificate, VSH, fibrinogen, CRP crescute);
- markeri tumorali cu valoare peste normal (CEA, CA 19-9);
- screening (la pacienti fara simptome, in scopul preventiei sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic respectiv polipi colonici).
Explorarea propriu-zisa dureaza in medie 15-20 minute, timpul variind insa semnificativ in functie de conformatia individuala a colonului, de prezenta sau absenta in trecut a unor interventii chirurgicale la nivelul abdomenului. In cursul acestei examinari se pot preleva si biopsii daca exista leziuni care sa necesite acest lucru. Prelevarea de biopsii se realizeaza numai cu acordul pacientului sau al apartinatorului, daca pacientul este sedat
In situatiile in care exista dureri semnificative, se administreaza de catre medicul endoscopist medicamente cu efect antialgic (impotriva durerii). De asemenea se poate face sedare care presupune injectarea pe vena a unei substante sedative, care determina un efect de linistire, de calmare a anxietatii; un alt efect este somnolenta, facand explorarea mai usor de tolerat, mai ales in cazul persoanelor foarte anxioase. Dat fiind ca dupa sedare persista o stare de somnolenta si de usoara instabilitate motorie (nesiguranta in miscari) care va persista 1-2 ore, este foarte recomandabil sa veniti insotit(a) de cineva, care sa va poata conduce ulterior catre casa sau catre un loc de odihna. Doza de sedativ se ajusteaza functie de toleranta si necesarul individual, fiind stabilita pe loc de catre medicul care efectueaza explorarea. De regula se incepe cu doze mici si se ajusteaza doza functie de necesarul individual.
Pregatirea incepe de obicei in ziua precedenta explorarii. Pregatirea presupune o perioada de post alimentar care variaza in functie de ora la care se va efectua explorarea; in medie perioada de post alimentar ar trebui sa fie de cca 20-24h. De asemenea, in acest interval, pregatirea presupune ingestia unei solutii care sa curete intestinul de materiile fecale, in scopul de a exista o vizibilitate optima in cursul examinarii.
Orarul pregatirii este individualizat functie de ora la care se efectueaza procedura.
De retinut faptul ca dupa ultima masa va trebui sa asteptati minim trei-patru ore inainte sa incepeti sa beti solutia de Fortrans sau Endofalk (aceasta este denumirea comerciala a preparatului). Cantitatea medie care trebuie ingerata este de 4 litri, functie de ora programarii, daca suferiti sau nu de constipatie etc. La solutia aceasta se pot asocia orice fel de lichide limpezi – sucuri (fara pulpa de fruct), supa, ceai, cafea slaba. Trebuie amintite medicului care efectueaza endoscopia problemele de sanatate anterioare, mai ales bollile cardiace sau pulmonare, daca sunteti insarcinata sau daca sunteti alergic la vreun medicament. Este foarte indicat sa ii puteti spune medicului endoscopist ce medicamente folositi in mod curent, sau chiar sa veniti cu ele pentru a le arata in cazul in care nu le puteti enumera.
Consimtamant informat pacient colonoscopie – click pentru a-l descarca
Aparatura din dotare
LINIE DE VIDEOENDOSCOPIE (videogastroscop si videocolonoscop) ENDOMED GERMANIA
FIBROGASTROSCOP PENTAX
Acestea permit efectuarea explorarilor endoscopice pe tot tractul digestiv pentru diagnosticul afectiunilor tubului digestiv superior sau inferior.